Sida face victime şi în judeţul Vâlcea

Cazurile de infectare cu HIV şi cele de SIDA au luat amploare la nivelul judeţului Vâlcea. Acestă concluzie se desprinde dintr-o statistică efectuată pe anii 2005, 2006 şi primele nouă luni ale anului 2007, statistică valabilă la nivelul judeţului nostru. “Datele statistice au dezvăluit faptul că în decursul anului 2005 s-au înregistrat două noi cazuri de infecţie cu HIV, numărul total de astfel de cazuri, aflate în evidenţă, fiind de 139 la acea perioadă. Alte 61 de cazuri erau înregistrate cu SIDA. Pentru anul 2006, urmărind aceleaşi criterii, s-a observat faptul că numărul pacienţilor care sufereau de această boală gravă era în creştere. Astfel, au fost înregistrate alte două cazuri noi de infectare, numărul total al bolnavilor infectaţi cu HIV ajungând la 143 de persoane, iar 71 de persoane fiind bolnave de SIDA. La nivelul anului 2006, au avut loc şi cinci decese din cauza acestei boli. Doar în primele nouă luni ale anului 2007 au apărut alte patru cazuri noi faţă de cele existente deja, în evidenţă figura un număr de 152 cazuri de infecţie cu HIV, iar cele de SIDA erau, în total, 72 de cazuri. În cele nouă luni au fost înregistrate două decese.”, a declarat Cristina Gândăcioiu, medic coordonator în cadrul Departamentului de Promovare a Sănătăţii al Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Vâlcea. La începutul săptămânii trecute, membrii organizaţiei World Vision România au dorit să reamintească vâlcenilor că această boală necruţătoare a făcut multe victime, reunindu-se în centrul Râmnicului pentru a aprinde câte o lumânare în memoria celor care s-au stins din viaţă din această cauză. Filiala judeţeană a organizaţiei a făcut apel şi la persoanele aflate în trecere prin zonă, doritorii putând să participe la această acţiune. Este trist faptul că, deşi există o gamă destul de variată de medicamente care încetinesc multiplicarea virusului în organism, încă nu s-a descoperit un tratament care să stopeze total evoluţia bolii. Din această cauză, trebuie să acordăm o atenţie deosebit de importantă factorilor care pot determina contractarea acestei boli neiertătoare.

Totul despre HIV/SIDA

HIV reprezintă prescurtarea în limba engleză a termenului Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficienţei Umane). Virusul atacă sistemul imunitar al omului, slăbind astfel capacitatea organismului de a se apăra împotriva agenţilor patogeni. Făcând parte din categoria retrovirusurilor, virusul nu poate fi îndepărtat complet din organism deoarece are capacitatea de a-şi înscrie propriul cod în codul genetic al celulei gazdă. O infectare cu HIV duce după o perioadă lungă de incubare, de ani, chiar zeci de ani, la declanşarea bolii SIDA (Sindromul Imunodeficienţei Dobândite). “Infecţia cu HIV se poate manifesta diferit, de la o persoană la alta, fiind posibil ca până în stadiul dezvoltării bolii propriu-zise, SIDA, să nu apară simptome majore. La scurt timp după infectare, virusul începe să se înmulţească în organism. Cantitatea de virus prezentă în sânge se poate măsura prin analize de laborator specifice.”, a specificat Cristina Gândăcioiu. În primele 3-6 săptămâni, la persoanele infectate pot apărea simptome asemănătoare gripei, acestea dispărând relativ repede. În sânge are loc o reacţie în care sunt produşi anticorpi, după aproximativ 12-24 săptămâni aceştia putând fi identificaţi numai prin testul HIV. Acest test nu poate indica momentul infectării şi nici pe acela în care se va instala SIDA. Faza asimptomatică poate dura câteva luni sau câţiva ani, în tot acest timp virusul slăbind sistemul imunitar al organismului. Totuşi, sunt unele semne care pot da de bănuit în ceea ce priveşte infectarea şi anume apariţia unor ganglioni inflamaţi, transpiraţii puternice, oboseală neexplicată, febră atipică, tuse sau dificultate în respiraţie, diaree, pierdere în greutate aparent neexplicată sau leziuni sau pete pe piele sau în gură. Când sistemul imunitar este foarte slăbit se declanşează faza SIDA. În acest moment, apar anumite boli împotriva cărora organismul nu mai poate lupta. Printre aceste boli se numără pneumonia, tuberculoza, meningita, boli care, în cazul unui organism sănătos, ar fi putut să fie combătute cu uşurinţă.

Căile de transmitere a virusului HIV

Există trei căi de transmitere a virusului. Una dintre acestea face referire la relaţiile sexuale (vaginale, orale, anale) neprotejate cu parteneri infectaţi. Cea de-a doua modalitate de infectare se poate realiza prin intermediul sângelui sau produselor din sânge, ori folosind în comun cu alte persoane obiecte tăioase sau care produc înţepături (ace pentru tatuaj, ace şi seringi pentru administrarea drogurilor, instrumentar medical nesterilizat, forfecuţa de manichiură, etc.). Dacă sîngele unei persoane infectate pătrunde în volum suficient în organismul unei persoane neinfectate, atunci virusul poate fi transmis. Persoanele care utilizează droguri injectabile sunt de asemenea vulnerabile la infecţia cu HIV. Un volum foarte mic de sînge poate transmite HIV şi poate fi injectat direct în sînge împreună cu drogurile. HIV poate fi transmis de la mama infectată la fătul ei în timpul sarcinii, naşterii şi alăptării, aceasta fiind cea de-a treia cale de infectare. “O femeie însărcinată, infectată cu HIV, poate transmite virusul fătului. De aceea este indicat ca înainte de a se decide să aibă un copil, orice femeie să-şi facă un test pentru anticorpi HIV. Acesta poate fi făcut şi în primul trimestru de sarcină. Testul este gratuit şi se poate face la laboratorul Direcţiei de Sănătate Publică Vâlcea. Dacă rezultatul este pozitiv, gravida poate primi gratuit medicamentele necesare prevenirii infecţiei la copil, urmând să primească medicaţia şi după naştere.”, a mai adăugat medicul. Pentru ca virusul să poată fi transmis este nevoie de o cantitate destul de mare de lichide infecţioase (sânge, spermă, secreţie vaginală, laptele pentru alăptat) sau de “porţi” de intrare în corp reprezentate de răni deschise, suprafeţe de piele inflamate (infectate cu puroi) sau zgâriate, mucoase inflamate sau rănite, ţesuturi extrem de sensibile. În cazul în care o persoană începe să-şi pună semne de întrebare în legătură cu infecţia HIV sau despre SIDA se poate adresa medicului de familie, medicilor specialişti (pediatri, dermatologi) sau medicilor specialişti epidemiologi.

Posibilităţi de protecţie

Pentru a identifica căile de protecţie împotriva contractării virusului HIV trebuie luate în calcul şi mijloacele care nu reprezintă factori de risc. Virusul nu se transmite prin: pielea intactă, sărut cu o persoană infectată (dacă aceasta nu prezintă leziuni sângerânde în cavitatea bucală), transpiraţie sau lacrimi, vărsături şi secreţii nazale, urină şi materii fecale, ţânţari sau alte insecte, piscine sau echipament sportiv, toaletă sau obiecte de toaletă (săpun, pieptene, prosop), pahare, ceşti sau tacâmuri folosite în comun, pupitre, etc. Una dintre măsurile cele mai simple şi sigure de împiedicare a infectării, aflată la îndemâna oricui, este spălarea mâinilor cu apă şi săpun, timp de 30 de secunde, după contactul cu sânge sau cu alte produse contaminate. Contactul sexual neprotejat şi administrarea drogurilor injectabile sunt doi factori de risc extrem de importanţi. În relaţiile sexuale întâmplătoare ori cu parteneri multipli, prezervativul este singurul care poate oferi o foarte bună protecţie împotriva infectării. Contactul sexual fără prezervativ este riscant, fiindcă virusul aflat şi în fluidele sexuale ale persoanei infectate poate să treacă direct în organismul partenerului. Un prezervativ, dacă este folosit corect, are rolul unei bariere fizice, care previne pătrunderea fluidului infectat în circuitul sangvin a altei persoane. De asemenea, împiedică contactarea bolilor cu transmitere sexuală (BTS). Medicamentele antiretrovirale pot prelungi timpul de trecere de la infecţia HIV şi apariţia SIDA. Terapia combinată modernă este foarte eficientă şi, teoretic, persoana infectată cu HIV poate să trăiască mult timp înainte de apariţia SIDA. Deocamdată SIDA nu se lecuieşte. Există medicamentele antiretrovirale care încetinesc progresul HIV în SIDA, şi care pot să-i menţină pe oamenii sănătoşi timp de mai mulţi ani. Însă după cîţiva ani, s-a constatat că acestea nu mai au efect. Totuşi, au fost întâlnite şi situaţii în care bolnavii pot ieşi din stadiul SIDA şi să trăiască cu virusul HIV foarte mult timp. Însă aceşti oameni trebuie să administreze zilnic medicamente foarte puternice pe toată durata vieţii lor, uneori generându-se efecte adverse foarte neplăcute. Se poate spune că, în prezent, unica posibilitate de a rămîne în siguranţă este evitarea infectării.

Mituri legate de HIV

Pe un site destinat informării cu privire la HIV/SIDA au fost postate cele mai des întâlnite mituri folosite în întreaga lume. Printre acestea se enumeră următoarele:
"E nevoie să bei o căldare de salivă infectată ca să te infectezi"
Acesta este un mit tipic. Virusul se găseşte în salivă, însă în cantităţi prea mici pentru a infecta pe cineva. Este specificat faptul că, dacă se va întâmpla într-adevăr acest lucru, persoana respectivă nu se va infecta. A fost înregistrat doar un singur caz de transmitere a virusului HIV prin sărut din câteva milioane de cazuri înregistrate. În cazul dat, ambii parteneri au avut sîngerări severe ale gingiilor.
"Sexul cu o persoană virgină poate să lecuiască HIV”
Mitul dat este răspîndit în unele părţi ale Africii şi este complet eronat. În aceste regiuni, bărbaţii infectaţi cu virusul violează fetele tinere şi copii, victimele fiind astfel contaminate.
"Apare doar la homosexuali / persoane de culoare / tineri, etc."
Şi acest mit s-a dovedit a fi fals. Oricine poate fi infectat cu HIV. Majoritatea oamenilor care au fost infectaţi cu HIV au crezut că lor nu li se poate întîmpla, dar urmarea a fost alta.
"HIV poate pătrunde în organism prin latex"
Unii oameni au răspîndit zvonuri că virusul este atît de mic încît poate să treacă prin porii din latexul folosit în producerea prezervativelor. Potrivit numeroaselor studii, acest lucru nu a fost dovedit, prezervativul fiind cel mai sigur mod de protecţie. Latexul blochează transmiterea virusului şi previne o sarcină nedorită.
Crina Truţescu