Editorial

 Plouă în Râmnic de câteva zile, iar vremea mohorâtă ne trage la somn şi ne indispune. Pe mine mă enervează multe pe lumea asta, dar cel mai rău mă sâcâie un lucru în ultima vreme: atitudinea unor poliţişti vâlceni. Nu sunt mulţi ca număr, dar sunt puţini şi îndeajuns să-şi facă uniforma de râs. Am încercat cât am putut, alături de colegii mei din redacţia acestui ziar, să promovăm acţiunile poliţiştilor vâlceni, să-I sprijinim şi să îi prezentăm corect în faţa opiniei publice. Din păcate, există câteva specimene între oamenii legii care îşi fac breasla de râs. Bun! Orice pădure are uscăturile ei, ar zice cei mai mulţi, şi este foarte adevărat. Mai grav este când auzi că după ce că e prost şi face pe nebunul, poliţistul în cauză mai e şi fudul şi se laudă cui vrea să îl asculte cu cine este rudă şi cine îi asigură spatele. Mi-e lehamite! Am să vă povestesc pe scurt o păţanie a unui cetăţean al acestui judeţ. Un domn respectabil, (îl voi denumi cetăţeanul C) onest, care are o viaţă cât de cât liniştită mergea frumos cu familia într-o comună la rude. Respectivul mai avea doi kilometrii până la poarta rudelor. Din neant (!!!) apare poliţistul (pe care îl voi denumi generic agentul Z), ca un adevărat poliţist texan pus pe fapte mari. Deşi era civil, în maşina proprietate personală, agentul Z opreşte pe o rudă a cetăţeanului C. Curios, C opreşte şi el maşina lângă agentul Z şi întreabă ce se întâmplă. (…..) Se ajunge la sediul poliţiei din comună. Agentul, acest Zorro al comunei respective, începe să vorbească urât, aduce injurii celor două persoane şi îi intimidează susţinând că se va răzbuna. Seara, maşina aceluiaşi C este oprită din nou, dar la volan era soţia. Agentul Z, spumegând că I-a scăpat “infractorul” se răzbună şi trage un proces verbal cetăţeanului C şi rudei acesteia după vreo 6 zile de la eveniment, expediindu-l prin poştă. Puncte de penalizare, amendă şi mulţi nervi. Cetăţeanul C ştiindu-se fără de vină contestă amenda şi de aci începe tăvălugul. Agentul Z în disperarea sa dă declaraţii în faţa superiorilor şi cam tot ce a făcut el a băgat în gura cetăţeanului C. Mai mult, convinge pe fiul unui boss din zonă şi declară şi acela nişte aberaţii de mor şi curcile de râs. Din ditamai poliţist incompetent şi prost, ajunse săracul agent Z o mare şi neajutorată victimă!!! Cetăţeanul C nu se lasă şi vrea să dovedească că agentul Z este incompetent, răzbunător şi un mare prostălău. Din păcate, C trebuie mai întâi să lupte cu sistemul românesc şi apoi să aibă satisfacţia că I-a dovedit “organului” că habar nu are să-şi facă meseria şi se foloseşte de haina de poliţist pentru a face după cum îl taie pe el capul prin comuna cu pricina. Cel puţin un om din 5 se regăsesc în totalitate sau cel puţin parţial în povestea cetăţeanului C, dar poate aceştia nu au avut curajul să lupte cu sistemul. Dar justiţia e oarbă, iar sistemul prăfuit, poliţiştii se apără între ei şi nimeni nu face nimic. Din păcate zicala lui Mircea Badea se potriveşte de minune situaţiei: “Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul!”

Carla Vasilescu